Ora reala nu exista. Pentru cateva ore poate fi oricat vrea fiecare.
Cate zile au trecut oare? A trecut ceva timp.
Va spun de acum ca poze nu am de aratat,-sa vedem daca citesti mai departe- adica va arat pozele din mintea mea.
Am facut o pauza in care am incercat sa vad lumea cu simturile corporale si nu cu simturile automate ale unui aparat.
In aceste zile mi-am dat seama ca nu m-am mai miscat de mult asa ca am inceput weekend-ul. Am vazut fericire si mult zambet in suflet trist si bosumflat. Am mai surprins si caldura, ba chiar si prietenie sufleteasca. Ea m-a furat din lume si mi-a aratat si alte insusiri ale lucrurilor actuale care te inconjoara.
Am mai observat si stele care nu se vedeau de nori. Chiar si acei nori aveau simturi si ne-au cam aratat ca lucrurile pot fi mai grele si mai intunecate decat o perdea in fata luminilor. Si atunci saptamana a pornit ca un vals timpuriu dar un pic mai incet pentru cei nepregatiti. O suflare de vant peste umeri inveliti, inveliti in rasete, caldura spirtoasa si incaltati cu prietenie, iti arata si fata cealalta a tuturor ce se afla imprejur, ca si caldura. Se prea poate sa lucreze impreuna.
Acum revin si pregatim cateva zile abrupte dupa care ne minunam la ce va fi.
-Si uite asa a mai trecut un an.-
Pe curand si la revedere.He he!
